Principala cauza a handicapului

Principala cauza a handicapului

Principala cauza a handicapului dup? accidente vasculare cerebrale, ?n majoritatea cazurilor o constituie hemiplegia. Aceasta necesit? un accent deosebit asupra m?surilor de recuperare neuromotorie. Termenul “recuperare” sau “reabilitare” expune complexitatea eforturilor ?n domenii medicale, fizice, psihologice, pedagogice, sociale, profesionale care au drept scop evitarea invalidiz?rii bolnavului ?i re?ntoarcerea lui la un mod de via?? normal. Se cunosc trei nivele ale reabilit?rii, atingerea c?rora au loc prin diferite mecanisme.
I nivel. Restabilirea
Scopul acesteia este de a atinge acela? efect a sistemei, ?n acea? componen??, care puteau fi temporar dezorganiza?i sub influen?a diferitor factori.
Restabilirea are loc atunci c?nd nu au murit to?i neuronii, iar focarul const? din elemente intacte. Inhibi?ia de protec?ie fiind o m?sur? fiziologic? uneori cap?t? caracter patologic, dur?nd timp ?ndelungat ?i f?c?nd imposibile restabilirea func?iilor. Deaceea uneori o hemiplegie poate dura mult timp, leziunea neuronal? fiind minimal?. M?surile medicale trebuie ?ntreprinse anume la acest nivel, pentru a dezinhiba elementele nervoase ?i stimularea lor ?i aceasta se poate ob?ine prin aplicarea gimnasticii curative, masajului, fizioprocedurilor.
Acest nivel se ob?ine ?n primele 6 luni dup? accidentul vasculr cerebral.
II nivel. Compensa?ia
La alterarea unei func?ii a sistemului, func?ia structurii lezate o ?ndepline?te alta ce nu a fost traumatizat?.
Scoar?a cerebral? reac?ioneaz? orice modific?ri dintre organism ?i mediul extern. La analiza impulsurilor noi ce vin ?n cortex dup? lezarea analizatorului motor, ?n ea se formeaz? noi centre responsabili de indeplinirea func?iei.
Mecanismul ce permite s? atingem nivelul compensa?iei ?l prezint? reorganizarea compensatorie, includerea ?n ?ndeplinirea func?iilor sistemelor cerebrale care ?nainte nu le ?ndeplineau. Dar la acest nivel nu se atinge o restabilire complet? a func?iilor, mi?c?rile s?nt schimbate, cu defect.
III nivel. Readapterea, adaptarea c?tre defect.
?n prezen?a unui defect evident, cu leziune neuronal? masiv? lipse?te posibilitatea compens?rii din cauza afect?rii difuze a cortexului. La pacient gradul handicapului va fi evident ?i persistent.
Scopul acestui nivel va fi de a ?nv??a bolnavul c?tre auto deservire.
Se cunosc dou? tipuri de reabilitare:
1. sta?ionar?
2. de ambulator
Etapa de sta?ionar prevede acordarea paturilor pentru reabilitarea ?n sec?iile de neurologie, formarea unei sec?ii de reabilitarea pentru tratarea bolnavilor ?n perioada subacut?, sta?ionare de reabilitare de zi.
?n ultimi ani ?n toate ??rile este tendin?a de a mic?ora durata reabilit?rii ?n sta?ionar ?i a o transfera la etapa de ambulator. Cea mai fregvent? form? de organizare a procesului de reabilitare este cea de brigad?. Speciali?tii de baz? a brig?zii s?nt:
1. cinetoterapeuticul
2. fizioterapeuticul
3. psiholog medical
4. psihoterapiutul
5. lucr?tor al sferei sociale
6. logoped
7. neuropsiholog
8. lucr?tor ?n sfera muncii.
?n fruntea brig?zii se afl? neurologul cea trecut specializarea ?n reabilitarea medical?.
M?surile de baz? a reabilit?rii s?nt:
1. Cinetoterapia
2. Psihoterapia
3. Restabilirea func?iilor corticale superioare
4. Terapia prin munc?
5. Tratamentul medicamentos
6. Fizioterapia



Perioada acut?, durata ei, este determinat? regresul procesului de dislocare ?i edem cerebral. ?n ictus hemoragic durata 1,5 – 6 s?pt. ?n ictus iscemic 1 –4 s?pt.
?n aceasta perioad? se ?ntreprind m?suri pentru a salva via?a pacientului ?i a stabiliza func?iile vitale.
M?surile de recuperare se ?ncep c?t mai precoce, dar dup? stabilizarea bolnavului. Reabilitarea pasiv? ce include cinetoterapia, masajul, gimnastica pasiv?, respiratorie se ?ncepe din primele zile.
Reabilitarea activ? este strict individual? ?i depinde de caracterul infarctului.
Reabilitarea pasiv?
Cinetoterapia - se ?ndepline?te sub form? de gimnastic? curativ?, elementele c?reia s?nt:
1. pozi?iile anumite
2. mi?c?rile pasive
3. gimnastica respiratorie
4. privirea fixat? ?i motilitatea ocular?
5. masajul
Trebuia de ?inut cont de cre?terea treptat? a activit??ilor ?i pre?nt?mpinarea oboselii.
Tratarea prin pozi?ii de gimnastica pasiv? se ?ncepe ?n:
* ictus ischemic – la 2-4 zi
* ictus hemoragic – la 6-8 zi ?n condi?ii de hemodinamic? stabil? (cifrele TA- lucr?toare, FR- 18-19`, pulsul ritmic.)

I.Tratarea prin pozi?ie
Dezvoltarea contracturii hemiplegice cu poza Vernike-Man apare la aflarea ?ndelungat? a membrilor paretice ?ntr-o pozi?ie – aferenta?ia permanent? de la mu?chi duc la formarea ?n SNC a unor focare sta?ionare de excita?ie. Exist? diferite scheme de aranjare a membrilor paretice pentru prevenirea apari?iei contracturilor.
Schema I (dup? Tcaceva)

Alterarea periodic? a pozi?iei membrelor ?n pozi?ia bolnavului pe spate ?i pe o parte.
Pozi?ia pe spate (des. 1-4) invers? pozi?iei Vernike-Man. M?na paretic? se aranjeaz? pe o pernu?? ca toat? m?na ?i centura scapular? s? ie la un nivel pe suprafa?a orizontal?. Apoi m?na se aduce lateral p?n? la un unghi de 90 ? (la dureri se face lent), se ?ndreapt? ?i se supineaz?. M?na ?ntins? s? fixeaz? cu langeta, iar pe um?r se pune un s?cule? cu n?sip. Picorul paretic se flecteaz? ?n articula?ia genunchiului sub un unghi de 15-20? ( se pune un rulon sub genunchi), planta s? flexeaz? sub un unghi de 90? ?i se men?ine a?a fixat? de pat.
Pozi?ia pe partea s?n?toas?.(des.4.2.)
Membrele paretice ocup? o pozi?ie flectat?.
M?na se flecteaz? ?n articula?ia um?rului ?i cotului, se pun pe o pernu??, piciorul se flexeaz? ?n articula?ia coxofemural?, genunchiului ?i talocrural?, se aranjeaz? pe alt? pern?. Dac? tonusul muscular nu s-a m?rit, pozi?ia pe spate ?i pe o parte se altereaz? la fiecare 1,5-2 ore, iar pe partea s?n?toas? 30-50 min.
Schema II(dup? J. Vontighem 19919)
Alterarea pozi?iilor pe spate, partea s?n?toas? ?i partea bolnav?.
I. Pozi?ia pe spat (des. 4.3.)
Capul pe pern?, g?tul flectat, umerii se sus?in cu perna. M?na paretic? se aranjeaz? pe pern? la distan?? de la corp, ?ndreptat? ?n articula?ia cotului ?i m?inei, degetele ?ntinse. Coapsa paretic? este ?n extensie ?i pus? pe pern?.
II. Pozi?ia pe partea paretic? (des. 4.4.)
Capul se stabilizeaz? ?n pozi?ia comod?, trunchiul pu?in ?ntors ?i se men?ine din spate ?i picioare cu perne.
Coapsa piciorului paretic se aranjeaz? ?n extensie, articula?ia genunchiului ?n flexie u?oar?. M?na paretic? s? ?ntinde pe pern?. M?na s?n?toas? se aranjeaz? pe pern? sau pe corp. Piciorul s?n?tos – pozi?ie pe pern? u?or flectat ?n articula?ia genunchiului ?i cocsofemoral?.
III Pozi?ie pe partea s?n?toas? (des. 4.5.)
Capul ocup? o pozi?ie pe o linie cu trunchiul, trunchiul u?or flectat anterior. M?na paretic? se aranjeaz? pe pern?, flectat? ?n articula?ie um?rului sub un unghi de 90? ?i ?ntins?.
Piciorul paretic u?or flectat ?n articula?ia coxofemoral? ?i artiula?ia genunchiului, gamba ?i planta s?nt plasate pe pern?.
M?n? s?n?toas? ocup? o pozi?ia comod?. Piciorul s?n?tos se aranjeaz? ?n extensia articula?iei genunchiului ?i articula?ia coxofemoral?. La tratarea prin pozi?ie se va ?ine cont ca m?na ?i articula?ia um?rului membrului paretic s? se afle la acela?i nivel pentru a ivita extensia capsulei articulare. A?a o extensia apare destul de fregvent ?i este ?nso?it? de apari?ia durerilor.
II.Mi?c?rile pasive.
Amelioreaz? circula?ia ?n membrele paretice, contribue la sc?derea tonusului muscular, precum ?i stimuleaz? apari?ia mi?c?rilor active datorit? influien?ei reflectorii a impulsa?iei aferente ce apare ?n mu?chii ?i articula?iile membrelor paralizate.
Pentru a diminua hipertonusul muscular ?i pre?nt?mpinarea apari?iei schineziilor musculare pasive se ?ncep din articula?iile mari a membrelor treptat trec?nd la cele mici.
Mi?c?rile pasive se fac at?t pe partea bolnav? c?t ?i pe cea s?n?toas? cu un temp lent (tempul rapid m?re?te tonusul muscular). Pentru acasta metodistul cu o m?n? apuc? extremitatea mai sus de articula?ie, cu alta mai jos, f?c?nd apoi mi?c?ri ?n aceasta articula?ie ?ntr-un volum c?t mai deplin.
?n fiecare articula?ie se fac 5-10 mi?c?ri. Mi?c?rile pasive se asociaz? cu gimnastica respiratorie ?i ?nv??area bolnavului ?n relaxarea activ? a mu?chilor.
?n efectuarea mi?c?rilor pasive ?n articula?ia um?rului nu se recomand? abducerea ?i flexia brusc? a m?inii paretice ?n articula?ia um?rului pentru a pre?nt?mpina traumatizarea ?esuturilor periarticulare.
Pentru a pre?nt?mpina extinderea capsulei articula?iei um?rului se ?ntrebui?eaz? procediul “de ?n?urubare” a capului humeral ?n fosa articular? metodistul cu minele treimile inferioare a gambelor flectate ?n articula?iile genunchiului ?i efectuiaz? alter?nd flexia ?i extensia ?n articula?ia genunchilor ?i coxofemurale cu alunecarea concomitent? a plantelor pe pat.
La efectuarea mi?c?rilor pasive un rol se acord? apari?iei sinchineziilor ?n membrele paretice. La efectuarea mi?c?rilor ?n membrul inferior cu scop de a pre?nt?mpina apari?ia sinchineziilor ?n m?na paretic? bolnavul ?nclea?t? degetele m?inilor “?n lac?t”, sau apuc? cu palmele articula?iile cotului.
?n timpul c?nd metodistul face mi?c?ri pasivi ?n piciorul paretic, bolnavul cu m?na s?n?toas? face mi?c?ri cu m?na paretic? opuse celor sinchinezice.
Pentru pre?nt?mpinarea sinchineziilor ?n picior la efectuarea mi?c?rilor
?n membrele superioare picioarelor paretic poate fi fixat cu o langet?.
Ш MASAJUL
Mi?c?rile active
?n lipsa contraindica?iilor se ?ncep:
ictus hemoragic –la 15-20 zi
ictus ischemic-la 7-10 zi de boal?.
Cerin?a de baz? –dezolarea strict? a sarcinii ?i cre?terea ei treptat?.
Se desting exerci?ii cu caracter static ?n care are loc contrac?ia tonic? a mu?chilor ?i exerci?ii cu caracter dinamic-?nso?it de efectuare mi?c?rilor. ?n pareze severe gimnastica activ? se ?ncepe cu exerci?ii cu caracter static ca fiind mai u?oare. Aceste exerci?ii, constau ?n men?inerea segmentelor membrelor ?n pozi?ia dat?.(de cinetoterapeut) .?n tabelul 4.1 s?nt ar?tate unele exerci?ii de a?a caracter.
Exerci?iile cu caractre dinamic se efectuiaz? ?n primul r?nd pentru mu?chii tonusul c?rora deobicei nu se m?re?te: m. abductor a um?rului, supinatori, extensorii bra?ului, m?inii, degetelor, m. abductori ai coapsei, flex?rii gambei ?i plantei piciorului.
?n pareze profunde se ?ncepe cu exerci?ii ideomotorii (bolnavul la ?nceput trebuie s?-?i imagineze singur exerci?iile date, iar apoi s?-le efectuieze, coment?ndu-le verbal) ?i exerci?ii ?n condi?ii necomplicate.
Aceste condi?ii constau ?n ?nl?turarea for?ei de greutate, ?i for?ei de frecare ce complic? efectuarea exerci?iilor. Pentru aceasta mi?c?rile se fac pe o suprafa?? orizontal?, neted?, cu ajutorul metodistului care men?ine segmentele membrelor mai jos sau mai sus de articula?ia ?n mi?care.
O importan?? se acord? mi?c?rilor izolate ?n articula?ii. Petru aceasta se folose?te procedeul de opunere mi?c?rii active, ce permite metodistului de a regula cu sarcina ?n diferite grupe de mu?chi. Trebuie de urm?rit respira?ia (nu se permite re?inerea respira?iei), extinderea m. hipertonici la inspira?ie. Se efectuiaz? toate mi?c?rile posibile petru aceast? articula?ie cu un temp lent. La baza form?rii deprinderilor motorii st? formarea unor leg?turi ?ntre diferi?i analizatori corticali, atunci la gimnastic? curativ? se folosesc diferite forme de aferenta?ii (stimula?ia proprio- ?i exteroreceptorilor).
Spre sf?r?itul perioadei acute a bolii se complic? ?i caracterul mi?c?rilor active, fregven?a repet?rii lor, se ?ncep exerci?ii ?i pentru trunchi (?ntoarceri ?i ?nclin?ri laterale, flexie, extensie.)
?ncep?nd cu a 8-10 zi ?n ictus ischemic ?i de la 3-4 s?ot. ?n ictus hemoragic dac? permite starea general? a bolnavului ?i hemodinamic?, bolnavul se ?nva?? a ?ede. La ?nceput bolnavului de 1-4 ori pe zi pe durat? de 3-5 min. i se d? o pozi?ie semi?ez?nd? sub un ungi de 30?. ?n decurs de c?teva zile sub controlul pulsului se m?re?te unghiul ?i durata. Accelerarea pulsului la schimbarea pozi?iei nu trebuie s? dep??easc? 20 b./min.,la apari?ia unei tahicardii evidente se mic?oreaz? unghiul de a?ezare ?i durata procesului.
Peste 6 zile unghil de ridicare se m?re?te p?n? la 90?, iar durata - p?n? la 15 min. apoi se ?nva?? a?ezarea cu picioarele cobor?te (m?na paretic? se fixeaz? pentru a pre?nt?mpina extinderea capsulei articulare a um?rului.
?n timpul a?ez?rii piciorului s?n?tos periodic se aranjeaz? pe cel bolnav pentru a repartiza masa corpului pe partea paretic?.
Se trece la pozi?ia ?n picioare l?ng? pat pe ambele picioare ?i alter?nd un picior cu altul (fix?nd articula?ia genunchiului pe partea paretic? cu ajutorul langetei),mersul pe loc, apoi pe mersul prin salon, coridor cu ajutorul metodistului, iar pe m?sura ?mbun?t??irii mersului – cu ajutorul c?rjelor.
Este important de a elabora un steriotip corect al mersului, care const? ?n flexia concomitent? a piciorului ?n articula?ia flexo-femural? , genunchiului , taloclural?. Ultima etap? este mersul pe sc?ri . m?na paretic? s? fie fixat?. M?surile metodice pentru ?ngrijirea bolnavilor cu hemiparez? s?nt date (tab.4.3).

MASAJ (III punct al reabilit?rii pasive )
Masajul ?n lipsa contraindica?iilor se ?ncepe la acela?i termen dup? ictus, ?n ictus ischemic – la 2-4 zi de boal?
ictus hemoragic – la 6-8 zi de boal?.
Masajul se face ?n pozi?ia bolnavului culcat pe spate ?i partea s?n?toas?, zilnic, ?ncep?nd cu durata de 10 min. ?i treptat m?rim durat? p?n? la 20 min. Masajul mu?chilor poate influen?a la starea tonusului muscular: ?n pareze spastice excitarea energic? a ?esuturilor duce la cre?terea spasticit??ii. M?rirea spasticit??ii poate fi cauzate ?i de tempul mi?c?rilor masante (semnul lent scade tonusul muscular).
Deoarece ?n hemiplegie este o hipertonie selective, masajul tot trebuie s? fie selectiv.
La efectuarea masajului pentru mu?chii hipertonici se face netezirea, frecarea circular? ?i vibra?ia ne?ntrerupt?. La masarea mu?chilor antagoni?ti se folose?te netezirea, frecare ?i vibra?ia ?ntrerupt?.
Masajul se ?ncepe de la segmentele proximale ?i continue spre cele distale a membrelor. Se atrage aten?ie mas?rii m. pectoral mare cu tonus m?rit, se face netezire lent?, ?i m. deltoid – cu tonus sc?zut (se face masaj stimulant).
Masajul se face timp ?ndelungat, la un curs 30-40 de proceduri. Durat? m?surilor de reabilitare ?n sta?ionar nu dureaz? mai mult de 1,5-2 luni. Ulterior bolnavul se transfer? la centre de reabilitare ambulatorii.

Tabelul 4.1.
Exerci?ii pentru contrac?ia static? a mu?chilor membrelor
№
Exerci?iul
Pozi?ia ini?ial? ?i metodica de afectuare
1
Contrac?ie static? a mu?chilor extensor a m?inii ( des. 4.7.)
Culcat pe o suprafa?? orizontal?: pe spate, um?rul paralel trunchiului, antebra?ul flexat sub < 90 ? dup? pozi?ie vertical?. Metodistul sus?ine antebra?ul bolnavului, bolnavul efectueaz? contrac?ia static? a mu?chilor extensori ai m?inii >
2
Contrac?ia static? a mu?chilor flexori a bra?ului (des. 4.8)
Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe spate, um?rul paralel trunchiului, antebra?ul flexat sub < 90 ? ?i dup? pozi?ie vertical?. Metodistul sus?ine antebra?ul ?n aceast? pozi?ie ?in?nd bolnavul de m?n?, bolnavul f?c?nd contrac?ia static? a mu?chilor flexori a antebra?ului. >
3
Contrac?ia statica a mu?chilor flexori a antebra?ului (des. 4.9)
Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe spate. M?na ?n extensie ?n articula?ia cotului la un < 180 ? se ridic? ?n sus . Metodistul ?in?ndu-se de um?rul bolnavului ?ine m?na ?n pozi?ie vertical?, bolnavul ?ncerc?nd contrac?ia static? a mu?chilor extensori ai antebra?ului. >
4
Contrac?ia static? a mu?chilor flexori dorsali ai plantei (des. 4.10)
Culcat pe o suprafa?? orizontal?, m?inile de-a lungul corpului, piciorul s?n?tos flectat ?n articula?ie genunchiului ?i se sprijin? cu planta pe pat, membrul paretic se aranjeaz? pe cea s?n?toas? gamba se a?eaz? pe o suprafa?? orizontal?. Bolnavul face contrac?ii statice a mu?chilor flexori dorsali ai plantei.
5
Contrac?ia static? a mu?chilor extensori ai gambei (des. 4.1)
Culcat pe spate pe o suprafa?? orizontal?, m?inele de-a lungul corpului, piciorul s?n?tos flectat ?n articula?ia genunchiului ?i sprijinit planta de pat, piciorul paretic se aranjeaz? pe cel s?n?tos, apoi gamba piciorului paretic se extinde ?n articula?ia genunchiului sub < 180 ?, ?i se sus?ine de metodist. Bolnavul men?ine gamba ?n pozi?ia dat? – vertical. >
6
Contrac?ia static? a mu?chilor flexori ai gambei (des. 4.2)
Culcat pe burt?, flexat? ?n articula?ia genunchiului sub < 90 ?, gamba pozi?ionat? ?n pozi?ie vertical? ?i sus?inut? de metodist. Bolnavul se st?ruie s? men?in? gamba ?n pozi?ie vertical?.>
7
Contrac?ia static? a mu?chilor flexori ai coapsei (des.4.13)
Culcat pe o suprafa?? orizontal?, pe spate, piciorul paretic flexat sub < drept ?n articula?ia coxo-femural? ?i articula?ia genunchiului, gamba sus?inut? de metodist. Bolnavul sus?ine coapsa ?n pozi?ie orizontal? dat?.>

Metodica ?ngrijirii bolnavului cu hemiparez?.
Tabelul 4.2.
Trecerea bolnavului pe pat (des. 4.16)
Metodica ?ndeplinirii
Bolnavul culcat pe spate, picioarele flexate ?n articula?iile genunchilor ?i sprijinindu-se pe plante. Ajutorul r?dic? bazinul bolnavului ?i ?l trage ?ntr-o parte, apoi cu ajutorul pernei se trec ?i umerii bolnavului.
Trecerea bolnavului peste partea s?n?toas? (des. 4.17)
Pasiv: piciorul paretic flexat ?n articula?ie genunchiului, m?inile bolnavului ?mpreun?. La rostogolire bolnavul se sus?ine de um?r ?i coaps?.
Activ: bolnavul ?ine m?inile unite ?mpreun?, trece piciorul paretic peste cel s?n?tos, ?ncep?nd de la coaps?.
Trecerea peste partea paretic?.
Ajutorul sus?ine um?rul ?i genunchiul de partea paretic?, bolnavul trece m?na s?n?toas? ?i piciorul pe partea cealalt?.
Trecerea din pozi?ia culcat? ?n pozi?ia ?ez?nd?. (des. 4.19)
Pasiv: bolnavul ?n pozi?ie cu picioarele flectate se rostogole?te peste partea paretic?, la trecerea ?n pozi?ia ?ez?nd? bolnavul se sus?ine de marginea patului.
Activ: bolnavul culcat pe partea paretic?. Pentru ca s? se a?eze, se sprijin? de marginea patului cu m?na s?n?toas?, ajutorul sus?ine coapsa pacientului ?i ?ndreapt? um?rul din partea s?n?toas? ?n sus.
Scularea din pozi?ie ?ez?nd? (des. 4. 20)
?n fa?a bolnavului se aranjeaz? o taburet?. Pacientul ?ntinde m?na paretic? ?nainte, sus?in?nd-o cu m?na s?n?toas?, se apleac? ?nainte a?a ca capul s? fie ?naintea picioarelor ?i se ridic?. Ajutorul st? din partea hemiparezei sus?in?nd bolnavul, iar m?na ajutorului s? fie aranjat? ?n regiunea articula?iei coxo-femurale s?n?toase, cealalt? m?n? – pe genunchiul piciorului paretic.
Trecerea de pe scaun pe pat sau de pe pat pe scaun (des. 4.21)
Pasiv: ajutorul st? ?n fa?a bolnavului, apuc? bolnavul de umeri, sus?in?nd m?na paretic? ?ntins? ?ntre um?rul ?u trunchiul s?u, genunchiul piciorului paretic este cuprins ?ntre genunchiul ajutorului. Greutatea bolnavului se trece pe t?lpi, apoi ajutorul ?ndreapt? umerii bolnavului ?nainte ?i ?n jos, ajut?nd la aceea ca t?lpile bolnavului s? se desparte de podea. Apoi se trece ?i trunchiul bolnavului.
Activ: bolnavul las? picioarele pe podea, t?lpile se afl? pe o linie vertical? cu genunchii, m?inele ?n lac?t ?ntinse ?nainte. T?lpile se desprind de podea, iar ?n greutatea corpului se trece ?nainte, bolnavul se deplaseaz? spre scaun sau pat. Ajutorul sus?ine bolnavul de coapse ?i coordoneaz? mi?c?rile, red?ndule plasticitate. Pentru a u?ura anteflexia bolnavului ?n fa?a lui se aranjeaz? un scaun, de care pacientul se poate sprijini ?n timpul scul?rii.
Mersul ?n pozi?ie ?ez?nd? (des. 4.22)
Pasiv: masa corpului bolnavului se trece lent dintr-o parte ?n alta, schimb?nd concomitent ?i t?lpile. M?inele s?nt fixate ?n lac?t ?i ?ntinse ?nainte.
Activ: bolnavul desinest?t?tor ?ndepline?te mi?c?rile susnumite, m?inele ?ntinse ?nainte.
Mersul (des. 4.23)
Ajutorul st? ?n fa?a bolnavului. M?na paretic? se aranjeaz? pe um?rul ajutorului. Ajutorul sus?ine m?na paretic?, trec?nd m?na sa sub um?rul bolnavului. Cealalt? m?na ajutorului se aranjeaz? pe bazinul pacientului ?i ajut? la mers. Ajutorul se poate aranja ?i din partea hemiparezei ?i sus?ine um?rul ?i palma m?ini paretice.

Restabilirea deprinderilor uzuale la bolnavii dup? ichtus.
Tabelul 4.3.
Deprinderea
Metodic?
Dezbr?carea (des. 4.24)
Bolnavul: urm?re?te dup? men?inerea echilibrului; m?na paretic? se men?ine ?ntre genunchi ?n a?a mod ca s? suprim?m sinchineziile patologice: cu ajutorul m?inii s?n?toase trage gulerul c?ma?ei peste cap; scoate m?na s?n?toas? din m?nic? str?ns? cu m?na care se afl? pe geninchi, cu m?na s?n?toas? scoate haina de pe m?na paretic?. Metodistul urm?re?te echilibrul pacientului, men?ine m?na paretic? ?ntins?; ajut? suprimarea sinchineziilor ?n m?na paretic?.
?mbr?carea pantalonilor (des. 4.25)
Bolnavul ocup? o pozi?ie “picior peste picior”, ?mbrac? pantalonii pe piciorul paretic cu ajutorul m?nii s?n?toase; aranjeaz? piciorul paretic pe podea astfel ca degetele piciorului s? fie pe o linie vertical? cu genunchiul; piciorul s?n?tos ?l ?mbrac? ?n pantalon. ?nainte de a?i trage pantalonii bolnavul trebuie s? se asigure c? ??i men?ine echilibru ?n picioare. Pentru a fi mai sigur se poate sprijini de mas?.
Metodistul: ?ndreapt? m?na bolnavului ?n timpul primei faze de ?mbr?care; controleaz? trecerea greut??ii corpului pe piciorul paretic; ajut? la fixarea genunchiului piciorului paretic ?n timpul fazei a doua de ?mbr?care.
?mbr?carea maioului (des. 4.26)
Bolnavul: aranjeaz? maioul pe coapsa piciorului s?n?tos cu t?itura mare ?n jos, m?na paretica fiind str?ns? ?ntre genunchi pentru pre?nt?mpinarea sinchineziilor patologice, cu ajutorul m?inii s?n?toase ?mbrac? maioul peste cap. La ?mbr?carea maioului peste cap corpul r?m?ne u?or flectat, apoi bolnavul se ?ndreapt? ?i – ?i aranjeaz? maioul.
Metodistul: ?ndreapt? m?na paretic? ?n m?nec?; ajut? la ?mbr?carea maioului peste cap.
?mbr?carea c?ma?ei
(des. 4.27)
Bolnavul: se a?eaz? a?a ca pentru ?mbr?carea maioului; aranjeaz? c?ma?a pe genunchiul piciorului paretic cu gulerul ?n jos; m?na paretic? se str?nge ?ntre genunchi pentru pre?nt?mpinarea sinchineziei; aranjeaz? m?neca pentru m?na paretic? ?ntre genunchi; cu m?na s?n?toas? trage m?neca pe m?na paretic? p?n? la nivelul um?rului; se apuc? c?ma?a ?i se ?mbrac? m?na s?n?toas?.
Metodist: ?ndreapt? m?na paretic? ?n m?neca hainei.
?nc?l?area ?nc?l??mintei ?i ciorapilor. (des. 4.28)
Bolnavul: ocup? pozi?ia ini?ial?, ar?tat? pe desen, desface ciorapu cu degetul mare, indicator ?i mediu, ?ncal?? ciorapul. ?ncal?? ?nc?l??mintea pe degete, pune talpa cu piciorul pe podea ?i ?ncal?? piciorul.
Metodistul: la necesitate corecteaz? pozi?ia ?nc?l??mintei la prima etap?; exercit? presiune pe genunchiul paretic la etapa a doua.
Cur??irea din?ilor, piept?narea, b?rbieritul, ?i machiajul (des. 4.29)
Bolnavul: se convinge ?n stabilitatea sa; dup? m?sura posibilit??ilor ?ndepline?te procedurile corespunz?toare cu ambele m?ini.
Metodistul: ajut? bolnavului la men?inerea echilibrului, ?i ajut? la men?inerea m?inii paretice. S?nt necesare pauze scurte pentru restabilirea echilibrului pacientului.
Alimentarea bolnavului (des. 4.30)
Bolnavul: ocup? o pozi?ie comod? la mas?, m?na paretic? ?ntins? ?nainte ?i st? pe mas?.
Metodistul: coordoneaz? mi?c?rile bolnavului.
Deschiderea robinetului (des. 4.31)
Bolnavul: ?ede pe scaun, rote?te robinetul, controleaz? temperatura apei cu m?na s?n?toas?.
Metodistul: controleaz? ambele m?ini ale bolnavului.
Sp?larea cu ajutorul m?inii s?n?toase
(des. 4.32)
Bolnavul: men?ine echilibrul ?n pozi?ie ?ez?nd? (trunchiul pu?in ?nclinat ?nainte, um?rul paretic ?ntins) ?ndreapt? m?na paretic? pe chiuvet?, spal? m?na ?i fa?a.
Metodistul: supravegheaz? echilibrul bolnavului. Pe contul schimb?rii ?n?l?imii scaunului e posibil de a pre?nt?mpina contrac?ia mu?chilor m?ini ?n cazul hipertonic, luxa?ia um?rului pe contul ?ntinderii capsulei articula?iei um?rului ?n caz de hipotonie muscular?.
Sp?larea m?inii s?n?toase cu m?na paretic?
(des. 4.33)
Bolnavul: ia ?n m?na paretic? bureta, iar cu m?na s?n?toas? se sus?ine de marginea mesei sau chiuvetei.
Metodistul: coordoneaz? mi?c?rile m?inii paretice ?n timpul sp?l?rii, sus?ine m?na de cot, trage um?rului m?inii paretice ?nainte. ?tergarul se trage peste m?na paretic? de c?tre bolnav sau metodist.
Sp?larea picioarelor (des.4.34)
Bolnavul: aranjeaz? piciorul s?n?tos pe linie medie, apoi apuc? cu ambele m?ini piciorul paretic ?n regiunea genunchiului; piciorul paretic ?l pune pe cel s?n?tos , spal? piciorul paretic.
Metodistul: controleaz? piciorul s?n?tos, urm?re?te pozi?ia celui paretic. ?n timpul c?nd bolnavul st? cu piciorul peste picior trebuie de urm?rit ca centru de greutatea s? se proiecteze pe v?rful degetelor piciorului paretic.
Igien? personal? (des.4.35)
Bolnavul: st? ?n fa?a chiuvetei, trece greutatea de pe piciorul bolnav pe cel s?n?tos, se spal?.
Metodistul: ajut? la trecere greut??ii corpului. Dac? ?n timpul procedurii pacientul pierde echilibrul e necesar de a face ?ntreruperi pentru a restabili echilibru.